23 AUGUST 2014 – SFINŢIREA TROIŢEI DIN DEAL

            





În cadrul manifestărilor prilejuite de Sărbătoarea FIII SATULUI NOU ROMAN, un moment de seamă l-a constituit sfinţirea unei impozante troiţe de lemn, în înălţime de 5 metri ( fără a socoti soclu de beton), aşezată la loc înalt, deasupra satului, pe dealul ce străjuieşte localitatea Nou Roman.
         A fost o întreprindere serioasă, ce a necesitat un efort susţinut şi cheltuială pe măsura. Pentru aceasta, le mulţumim celor care au avut iniţiativa şi au plătit pentru realizarea ei: Fam. Nanaşi Cristi şi Doris. Ştim de asemenea că şi alţii le-au stat aproape şi le-au oferit sprijinul lor. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
         
            Pe lângă înălţimea sa impresionantă, ctitorii acestei troiţe s-au îngrijit ca crucea aşezată în vârful dealului să fie luminată noaptea, putând fi observată de la mare distanţă, din satele din jur sau de pe Drumul Naţional.
Sfinţirea a avut loc sâmbătă, 23 august 2014, plecarea făcându-se din faţa sfintei biserici, deplasarea fiind realizată cu maşini de teren şi tractoare cu remorci cu bănci, puse la dispoziţie de ctitori.
Sus pe vârful dealului, în prezenţa unui mare număr de credincioşi, a avut loc Slujba de sfinţire a Aghiazmei mici şi cea de sfinţire a Troiţei noi. 
Alături de preotul paroh a slujit şi părintele Bunea Gheorghe, fiu al satului Nou Român, prezent la Sărbătoarea fiilor satului.
“Crucii Tale ne închinăm Hristoase şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi slăvim!”

Pr. Ivănuşcă Liviu Florin



10 AUGUST 2014 - SFINŢIREA UNEI NOI TROIŢE PE „ŞOANA”








      Duminică, 10 august 2014, a avut loc în parohia noastră sfinţirea unei noi troiţe de lemn, ridicată cu osteneala şi cheltuiala familiei Codrea Samolică şi Doina. Aceasta a fost aşezată vis-a-vis de casa dumnealor  de la numărul 100, pe uliţa numită ”Şoana”.

Slujba de sfinţire a avut loc după Sfânta Liturghie, cei prezenţi în biserică deplasându-se în procesiune religioasă cu prapori şi icoane la locul stabilit. Aici a avut loc Rânduiala de sfinţire a aghiazmei mici, după care s-a făcut şi Rânduiala de sfinţire a Troiţei noi.
După slujba de sfinţire cei prezenţi s-au închinat şi au sărutat sfânta troiţă, iar familia a invitat pe toată lumea la o agapă creştinească.
         Felicităm familia pentru osteneală şi le dorim cât mai multe bucurii duhovniceşti!


 Pr. paroh Ivanusca Liviu Florin

1914 - 2014 : 100 DE ANI DE LA DECLANŞAREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL


SCRISOARE DIN RĂZBOI
Scrisoare trimisă de sergentul Balu I. Petru (Nou Român), prizonier în Siberia Rusească (1916 – 1918)

Iubiţi părinţi, scrisoarea mea să vă găsească bine.
Ştiu că sunteţi necăjiţi acasă fără mine,
Că vine lucrul câmpului şi eu lipsesc de acasă,
Mâncare-ţi poate lăcrimând şi Paştele frumoase.

Vai, cum aş vrea să fiu, acum, să merg la plug la sapă
Şi fluierând doina de dor, să  duc boii la apă,
Precum prin pomii înfloriţi un cârd de păsărele saltă
Cântând cu dulce glas tropare de-nviere,
Şi pârâiaşul molcomit curgând printre răchite
Şi vântul dulce vâjâind prin crângele- nflorite.

Deşi sunt departe tot revăd tot ce a fost odată.
În pragul şurii necăjit te văd pe tine tată.
Pe mama parc-o văd plângând sucind pe fus fuiorul,
Că grea poruncă i-a venit de i-a răpit feciorul.
Dar ce stau să mă amăgesc cu aşa poate gânduri,
Tu, Doamne, fi cu noi la fel ca-n alte rânduri.
Că dacă noi n-am alerga spre a patriei scăpare,
Bătrânii şi femeile ştiu că nu sunt în stare.

Precum ştiţi e crâncenul război şi moartea–ţi râde-n faţă
Şi mulţi, măicuţo, dintre noi, şi-au dat a lor viaţă,
Căci cei de la noi din sat, care-n august plecară,
Foarte puţini au mai ajuns frumoasa primăvară.
Că unii –s putrezi în pământ în Siberia rusească
Iar alţii prin Polonia în pace odihnească.
Iar noi care am mai rămas, de moarte nu ne pasă
Şi iarna-ntreagă am petrecut în şanţ în loc de casă.

Să fi văzut, măicuţo, cum pocneau puştile zi şi noapte
Şi vâjâia grozavul tun şi împrăştia moarte.
Să fi văzut cum au fugit ruşii cu arma în spate
Şi noi din urmă am tot dat mai mult de o săptămână.
Sunt oameni şi ei ca şi noi, şi mulţi ştiu româneşte
Război n-au dorit nici ei, cum nimeni nu doreşte.
Dar Nicolae, ţarul lor, e rău precum se spune,
Că el tot în război a fost de când trăieşte-n lume.

Mai sunt pe aici şi nemţi din ţara cea nemţească
Care luptă alături de noi, cu armata rusească,
Că ei sunt oameni frumoşi şi roşii la faţă,
Mai bine sunt trăiţi ca noi şi sunt plini de viaţă.

De unul aţi auzit? De Hindămburg viteazul ?
Care prinde ruşi cu sutele, cum prinzi peşti cu plasa
E neamţ din ţara nemţilor, dar e om cu minte mare
Să vedeţi la pieptul lui câte medalii are.

E bătrân de 70 de ani, dar e sprinten şi –n curaje
De teama lui în Rusia plâng şi copii în faşă.
Se spune că n-o să treacă mult, şi-o să apuce în mână,
Oraşul mare şi-ntărit, Varşovia polonă.
Se spune că stăruie şi papa de la Roma
Să pună un sfârşit războiului de acuma.

V-aş scrie mai multe dragi părinţi, dar dorul mă apasă
Aş vrea să am, aripi să zbor, să vin la voi acasă
Cu gura să vă povestesc de câte am avut parte,
 Dar poate aţi mai auzit de prin gazete toate.

Acum la urmă vă mai rog, să-i  spuneţi popii nostru
Că l-am rugat noi toţi din sat, când se sfârşeşte postul,
Să ţie o slujbă pentru noi, în dalba sărbătoare
C-o zi de plug, când om veni, i-om face fiecare.

            (Text preluat cu bunăvoinţa doamnei  Miclea Eleonora)

CUVÂNT DE ÎNŢELEPCIUNE



Dragii noştri Eroi, azi, aici, vă cinstim memoria,
Sătenii, Copiii, nepoţii şi strănepoţii.

1.Suntem aici şi pretutindeni
Copii,nepoţi şi strănepoţi
Ne gândim de oriunde la voi
Aţi luptat  în război
Pentru glie, pentru noi.

2. Aţi căzut la datorie
Nu ştim unde vă e mormântul
Asta ne frământă gândul
Oare unde aţi căzut?
În ce munte, în ce vale?
Fără lumânare.

3. Păstrăm pentru voi
Memoria vie,
Şi azi, aici,
În ziua Sfântă a Înălţării,
Privim făclia lumânării,
cu gândul la voi,
Cei căzuţi în război.

4. Noi cei de aici şi din lume
Cât mai suntem pe acest pământ
Rugăm pe cei ce rămân după noi,
Să nu uite că sunt nişte Eroi,
Care au luptat pentru glie
Pentru maica Românie,
Şi au plecat pentru vecie.

5. Să aprindă o lumânare
Pentru voi care aţi căzut
Nu ştim unde
În ce munte,
În ce vale,
Fără împărtăşanie,
Fără lumânare.

6. O rugăciune, o închinăciune
Pentru voi de la noi
Şi lacrima recunoştinţei
Bravii noştri eroi.

Poezie rostită de dna Paraschiva Ioniţă la Monumentul eroilor din Nou Român - 29 mai 2014

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI -POMENIREA EROILOR NEAMULUI DIN NOU ROMÂN




După 40 de zile de la slăvita Sa Înviere din morţi, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a înălţat cu trupul la ceruri. În Ortodoxie sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului. Astfel, în toate bisericile se face pomenirea eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, apărarea ţării şi întregirea neamului.
 Această creştinească datorie a fost respectată cu sfinţenie şi în parohia noastră, Nou Român. Joi,  29 mai 2014, după săvârşirea Sfintei Liturghii în biserica parohială, toţi cei prezenţi au mers în procesiune religioasă cu prapori şi icoane spre monumentul eroilor aşezat în mijlocul satului.
Aici au  fost săvârşite rânduielile Sfinţirii mici a apei şi Parastasului pentru eroii neamului, după care s-a rostit cuvântul de învăţătură de către preotul paroh.
În continuare a avut loc un scurt, dar foarte frumos, program susţinut de copiii de la grădiniţa din sat, coordonaţi de educatoarea Mihaela Nanaşi. În încheiere, una dintre urmaşele eroilor din Nou Român, dna Paraschiva Ioniţă a citit o frumoasă poezie alcătuită în amintirea celor căzuţi pe câmpurile de luptă şi au fost împărţite ofrande pentru pomenirea sufletelor celor adormiţi.

Pr. Ivănuşcă Liviu Florin